Bun cunoscător al filosofiei, sociologiei, antropologiei, precum şi al folclorului românesc, foarte atent la mişcările sociale şi politice, părintele Stăniloae s-a dovedit a fi unul dintre cei mai cultivaţi teologi ai timpului. Polemist excep­ţional, cu o pană bine mânuită, ce atinge uneori şi accente pamfletare, în limitele unei dezbateri civilizate, marele teolog arată deschidere spre toate problemele societăţii. Nu ezită să critice personalităţi consacrate şi se impune ca redutabil interlocutor în dialogul cu celelalte culte creştine şi curente culturale sau spirituale etc., folosind o argumen­taţie solidă bazată pe exemple şi idei din propriile doctrine ale acestor culte. în opera sa vastă, un loc apreciabil îl ocupă studiul ortodoxiei, ca fundament al naţiunii române. Premisa abordării sale este ca naţiunea, fapt natural, devine prin creştinism o autentică existenţă spirituală. Constantin Schifirneţ