

Descriere
Eu întotdeauna am încercat să mă rog şi să citesc imnele Bisericii. Sfînta Scriptură şi Vieţile Sfinţilor noştri şi mă rog ca şi voi să faceţi acelaşi lucru. Eu m-am străduit, cu darul lui Dumnezeu, să mă apropii de Dumnezeu şi mă rog ca şi voi să faceţi acelaşi lucru. Vă rog pe toţi să mă iertaţi pentru toată supărarea ce v-am pricinuit. Ieromonah Porfirie Kafsokalivia, 4/17 iunie 1991
Iubiţii mei fii duhovniceşti, Acum, cand mintea-mi încă este întreagă, vreau să vă dau cîteva sfaturi. De mic copil mă aflam tot in păcate. Cînd m-a trimis mama cu vitele pe munte, caci tatăl meu, fiindcă eram săraci, plecase în America să lucreze la canalul Panama, pentru noi, copiii săi. Pe cind pâşteam vitele, citeam silabisit viaţa Sfintului loan Kalivitul (Colibaşul). Şi l-am îndrăgit foarte mult pe Sfintul loan şi mă rugam îndelung, ca un copil ce eram de doisprezece-cincisprezece ani, cu rugăciuni pe care nu mi le mai amintesc foarte bine. Şi vrand sa-l imit, cu foarte multă luptă, am plecat de la părinţii mei pe ascuns şi am ajuns la Kafsokalivia în Muntele Athos, intrand în ascultare la doi bătrîni ce erau fraţi buni, Pantelimon şi loanichie. S-a întîmplat să fie foarte evlavioşi şi plini de virtuţi şi i-am îndrăgit foarte. De aceea, cu rugăciunile lor, făceam deplină ascultare. Acest lucru m-a ajutat foarte mult, simţeam o mare iubire şi pentru Dumnezeu şi petreceam foarte bine, însă, cu îngăduinţa lui Dumnezeu, pentru păcatele mele, m-am îmbolnăvit grav şi bătrînii mei mi-au spus să mă duc la părinţii mei, în satul meu, Ia Sfîntul loan din Evvia (Eubeea). Şi, deşi de mic copil făcusem multe păcate, cînd m-am reîntors în lume am continuat a face păcate, care pînă astăzi s-au înmulţit foarte mult. Lumea însă m-a luat de bun şi toţi strigau că sînt sfant. Eu însă simt că sînt cel mai păcătos om din lume. Cîte mi le-am amintit, desigur le-am mărturisit şi ştiu că Dumnezeu mi le-a iertat pe cele spovedite, însă acum simt că şi păcatele mele cele sufleteşti sînt foarte multe şi vă rog pe voi, care m-aţi cunoscut, să vă rugaţi pentru mine, fiindcă si eu, cit am trăit, m-am rugat cu multă smerenie pentru voi. Insă acum, că mă îndrept spre cer, socot că Dumnezeu îmi va spune: ,.Ce cauţi tu aici?". Iar eu ii voi răspunde: „Nu sînt vrednic. Doamne, de acest loc, ci, ceea ce iubirea Ta va voi, să mi se facă mie". Mai departe nu ştiu ce va fi, îmi doresc însă, să lucreze iubirea lui Dumnezeu. Şi întotdeauna mă rog ca fiii mei duhovniceşti să-L iubească pe Dumnezeu, Care este totul, ca să ne învrednicească să intrăm în nezidita Sa Biserică de pe pămînt. Fiindcă de aici trebuie să începem.
CUPRINS:
Prologul editorului
Scrisoarea Parintelui Porfirie
Prologul Scriitorului
1.Prima intalnire
2.A doua intalnire
3.O profunda analiza sufleteasca
4.Relatii interpersonale
5.Iubire omeneasca
6.Rugaciunea
I.PRIMA ANEXA A EDITORULUI
1.Iubire si violenta
2.Darul clarviziunii si al prezicerii
II.A DOUA ANEXA A EDITORULUI
A.Despre femeia din Franta
B.Despre Stareta
C.Despre vorbirea in limbi
DARUL TAMADUIRII
1.Experienta Parintelui in privinta bolilor
2.Parintele ca doctor al meu
3.Parintele ca doctor al lumii
III.A TREIA ANEXA A EDITORULUI
Durerile Martirilor si durerile Parintelui
IV.A PATRA ANEXA A EDITORULUI
HARISMA PASTORIRII
SMERENIA
DISCRETIA
SURASUL IUBIRII
SUBIECTE ECONOMICE
RELATIILE INTRE CELE DOUA SEXE
BOGATIE DE DARURI
SPRE VESNICIE
IN LOC DE EPILOG
13x20 cm, 399 paginii